miercuri, 10 septembrie 2008

Nu mai mananc la casa Tudor!

Nu eram un obisnuit al meselor in oras nici inainte. Dar de saptamana trecuta am inceput sa elimin din locatiile in care as putea sa fac matul gros. De exemplu, casa Tudor. Parea interesant si ok inainte sa intru in el. Am zis ca se mananca bine, ca ii apartine miliardarului aluia din Top 300, Tudor Neculoiu si ma-sii, adica fameliei, cum se spune.
Bun, mergem patru persoan e sa halim. Mancare buna, bine incalzita. Nota care ne-a fost adusa ziceai insa ca e de la o crasma cu bar de striptease - numai alcoale, vinuri, whiskyane si alte de astea. Eu, dintr-un motiv bine stiut de ficatul si de amicii mei, nu pot sa beau. Colegii mei de haleala luasera si ei o sticla de vin sa serbeze evenimentul ca am fost la casa celui mai tare miliardar in porci din judet. Deci, nu era nota noastra. Ii transmit acest lucru garsonului, care face cale intoarsa cu o nota apropiata de ce consumasem noi in locul cu pricina. dar din nou erau adaugate tot felul de bauturi de tzatze (stiintific sani, termen cunoscut la mine in cartier ca balcoane) goale. Ii retransmit garsonului eroarea comisa, care imi spune sa elimin ce nu s-a consumat si sa platim doar ce credem noi de cuviinta. Nota era bogata - vreo sapte poli si un pic, in timp ce nota noastra (reala) era de vreo patru poli jumate. Nu numai ca ne bagasera chestii in plus la consumatie, dar si preturile erau diferite fata de ce exista in meniu (de exemplu sticla de vin costa dublu in nota fata de meniu, iar mancarea mea, de exemplu, costa cu doi lei mai mult in nota, fata de meniu - 1 leu in plus la pireu, 1 leu in plus la piure de cartofi). Mergem peste seful de sala care nu a avut bunul simt sa isi plimbe coaiele la etaj sa avem o discutie. Explicatia lui e marcanta - "ati primit meniurile vechi, care sunt in engleza - alea in romana sunt cele actuale". Ete al draq, te pomeni ca si mancarea era veche de pe vremea meniului, mi-am zis. Si daca e in engleza ce? Acu tre' sa ii subventionam si pe straini ca nu stiu sa vorbeasca romaneste? Ai draq tarani!

Angajatii lui Scripcaru sunt amprentati!

In urma cu doua nopti, doua plasme ale televiziunii primariale brasovene RTT si-au luat talpasita din sediul institutiei media. Se banuieste ca ele au fost ajutate sa fuga foarte repede de cativa dintre angajatii trustului care este detinut, mai direct sau mai indirect, de catre primarul George Scripcaru. In aceste conditii, conducerea trustului media a comandat o sedinta de amprentare pentru toti angajatii sai care se va desfasura astazi de la orele 15.00. Daca iesiti mai pe seara cu ei la bere, fiti foarte atenti la cerneala de la buricele degetelor.

miercuri, 6 august 2008

A murit vecina de la 13. Nu dai si tu ceva?

La nunti si botezuri nu este ca la inmormantari. Clar - asta e gen Basescu. ma trezesc aseara cu seful de scara, aghezmuit, la mine la usa. "Ovidiu a murit vecina de la 13. Nu dai si tu ceva?", spuse el mai mult vesel decat trist. Aghezmuirea este o stare eterna la el dupa orele 12.00. Daca vrei sa te aghezmuiesti nu trebuie sa mergi la biserici sau cvatedrale, cu doar in carciumi si bistro-uri de cartier. Sunt unii care merg si la chioscuri pentru o aghezmuire instant in picioare. Mitica se aghezmuieste in toate pozitiile. Starea lui naturala e aghezmuirea, traieste pentru a se aghezmui zilnic. Nevasta-sa e pocaita, dar nu conteaza asta... Ea il accepta si asa, ca doar in Biblie scrie intoarce si celalalt obraz.
M-am uitat frapat la el. "Cine e, frate, vecina de la 13?". Locuiesc in locul asta de 25 de ani. In ultimii zece ani mi s-au perindat zeci de vecini care s-au mutat la etajul patru. Nu sunt la curent cu toti vecinii noi pe care ii am. "mama lui Razvan si a ...", spuse el. "Da' cine e, frate, Razvan?". Poate ca nu sunt un bun vecin. habar nu am cine locuieste la etajul patru. Eu locuiesc la doi. Pe astia de la trei ii mai stiu, ca stau in blocul ala de la inceput. Nu merg nici macar la sedintele de scara, ca poate as cunoaste vecinii noi, dar, ai draq vecini, pun sedintele numai cand sunt eu la munca. E incorect. dar poate si daca le-ar pune cand sunt eu acasa nu m-as duce sa imi fac draci inutil.
In concluzie, nu stiu frate cine sunt oamenii astia. Si daca mor nu vreau sa "dau ceva" pentru ca nu ii cunosc. Cand erau in viata oricum nu au dat nici ei nimic, nici macar binete, asa ca... de ce sa dau si eu ceva? A murit? sa fie sanatoasa!

marți, 5 august 2008

Copiii din ziua de azi... (ispravile lui Bisku)

Noua ne legau cheia de gat si ne trimiteau la joaca, pentru ca ei mergeau la serviciu. Azi s-a schimbat treaba. De exemplu, Bisku, fiul Papusei si al lui Bobu. El se uita la televizor. Eroii lui sunt, la numai opt ani, Mihai Gadea si Ion Cristoiu, ca asa ii cheama pe maimutoii lui de plus. Mai are un animal de plus pe care il cheama Andrei Gheorghe, dar nu ii place de el. Probabil a auzit ca se drogheaza...
Ultima lui isprava este legata de plecarea lui Bobu in Taiwan. Cum Papusa trebuia sa mearga la munca, nu prea avea cu cine sa il lase pe Bisku acasa. Asa ca a chemat-o pe matusa-sa, femeie la 50 de ani. Ei, si acum incepe isprava. Se intoarce Papusa intr-o zi de la munca si vede doua scaune langa calculator, semn ca Bisku se juca, iar femeia il asista. Nu a zis nimic, pentru ca si-a imaginat ca e ceva normal. Numai ca sir de cateva zile Papusa vedea cele doua scaune tot acolo. Intr-o zi l-a intrebat pe Bisku ce se intampla de aseaza cele doua scaune acolo. "Pai... eu joc fotbal. iar ea comneteaza meciurile!":))
Pustiul e fantastic. El stie si ca luptatorii cei mai buni sunt aia rosii...

Romani adevarati in America...



Iata cu ce se plimba romanii prin America.. evident, cu masina...